Traseu:
07.00 – plecare din Bucuresti;
11.30 – sosire Polovragi;
11.30 – 13.00 – vizitare pestera Polovragi si / sau manastirea Polovragi;
13.00 – plecare de la Polovragi;
13.30 – sosire Pestera Muierii;
13.30 – 15.00 – vizitare pestera Muierii;
15.00 – plecare de la pestera Muierii;
16.00 – sosire la Muzeul Trovantilor din Costesti;
16.00 – 17.30 – vizitare Muzeul Trovantilor;
17.30 – plecare spre Bucuresti.

Cost: 60 lei / persoana. Tariful este valabil pentru un grup de 50 de persoane.

Nu sunt incluse costurile de vizitare si fotografiere la obiectivele turistice.
Insotitor de grup si ghid.
Transport: autocar clasificat 3 *.
Detalii si inscrieri:
Adina DUMITRU: 0721276512, excursii.in.romania@gmail.com
Cristin DUMITRU:  0722567544, excursii.in.romania@gmail.com
Manastirea Polovragi este manăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, interesant monument arhitectonic din Ţara Românească de secol XVII. Complexul mănăstiresc Polovragi este amplasat la poalele muntelui Piatra Polovragilor în apropierea Cheilor Olteţului, la marginea localităţii Polovragi din judeţul Gorj. Este aproape de Peştera Polovragi, pe care a şi administrat-o timp de 300 de ani.
Are o vechime de peste 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lăcaş fiind Radu si Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menţionaţi intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce priveşte iconografia cât şi execuţia tehnică. Ea a fost executată în anul 1713 de Constantin Zugravul. De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări, iconografice, unice în ţara noastră ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos.
La Pestera Polovragi: intrarea in pestera se face din ora in ora, iar costul unui bilet este de 5 ron / adult si 2,5 ron / copil sau elev.
Pestera Polovragi se găseşte pe teritoriul comunei Polovragi, între localităţile Horezu şi Baia de Fier, judeţul Gorj.
Accesul la peşteră se face de la Mănăstirea Polovragi, pe un drum forestier de aproximativ 1 km. Intrarea în peşteră se află în Cheile Olteţului, deasupra râului ce desparte Munţii Căpăţâna de Munţii Parâng.
Peştera are o lungime (până în prezent cercetată) de 11 km. Traseul vizitabil pentru turişti este de aprox. 800 m, traseu este iluminat. Aici exploratorul roman Cristian Lascu si-a desfasurata si isi desfasoara in continuare activitatea, mai ales in reteaua de lacuri subterane, cu o lungime de aproximativ 700m si care se desfasoara dincolo de zona deschisa accesului turistilor.

Pestera Muierilor se află în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.
Peştera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervaţia speologica împartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) şi sectorul de sud (880m). La 40 de metri inălţime se afla etajul superior amenajat pentru turişti cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1. 228 de metri o reţea de diverticule foarte greu accesibilă.

Muzeul Trovantilor reprezinta o rezervatie cu o suprafata de 1,10ha, administrata de catre Asociatia Kogayon, organizatie neguvernamentala de protectie a mediului.
„Termenul de este specific literaturii geologice romane, si a fost introdus de Murgoci in lucrarea „Tertiarul din Oltenia” din anul 1907. Trovantii reprezinta cimentari locale in masa nisipurilor ce ii contin iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare. In Miocenul superior aici era un bazin de sedimentare (o delta). Depozitul de nisip s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de rauri de pe continent. Odata cu aceste sedimente din apa se depun si produsi chimici in exces (carbonati). Apoi, peste primele nisipuri depuse se aseaza alte sedimente, nisipul fiind presat sub stiva de deasupra. Apa este eliminata prin golurile ramase intre particulele de nisip, iar acestea se taseaza. Daca in pachetul de nisipuri se acumuleaza o cantitate suficienta de solutie, prin cimentare, ia nastere o gresie. In cazul de fata, cantitate de solutie cu carbohidrati dizolvati a fost insuficienta si cimentarea s-a facut doar in jurul unor centre, genereaza aspectul concretionar.”
Probabil datorita tutror acestor procese chimice si transformari geologice, trovantii mai sunt cunoscuti si sub denumirea de pietre care cresc. In rezervatie veti acea ocazia sa vedeti cateva „evenimente” cat se poate de interesante din „viata” trovantilor: nasterea, naparlirea…
Cateva link-uri interesante:
http://www.descopera.ro/natura/3584190-trovantii-misterul-pietrelor-vii http://www.trovanti.ro
http://www.kogayon.ro/
Asistenta turistica si serviciile de rezervare sunt asigurate de Dumitru Adina, PFA, CUI 29956648, nr. de ordine la Registrul Comertului: J34/416/22.03.2012.