Date de calatorie si traseu:
04 august 2012
07.00 – plecare din Bucuresti, zona Izvor;
10.00 – sosire Ocnele Mari si vizitare salina;
12.30 – plecare de la Ocnele Mari;
13.30 – sosire Horezu si vizitare manastirea Hurezi;
14.30 – plecare din Horezu;
16.30 – sosire Hobita si vizitare Casa Memoriala Constantin Brancusi;
17.30 – plecare din Hobita;
18.00 – sosire Targu Jiu si oprire la Coloana Infinitului;
18.45 – sosire hotel si cazare in Targu Jiu.
05 august 2012
08.30 – plecare din Targu Jiu
Transalpina (cu opriri oriunde este posibil, pentru fotografii) – Lacul Vidra
13.30 – sosire Voineasa si pauza de masa;
15.00 – plecare din Voineasa;
16.30 – sosire Cozia si vizitare manastire Cozia;
17.30 – plecare de la Cozia;
21.00 – sosire Bucuresti.
Cazare:
14 camere cu doua paturi, 11 camere cu pat matrimonial si 1 camera cu 1 pat (am rezervat practic tot hotelul).
Mic dejun inclus.
Transport:
autocar.
Cost:
230 lei / persoana, cazare in camera dubla.
Incluse: cazare conform detaliilor specificate, transport, vizita la salina Ocnele Mari, vizita la Casa Memoriala Constantin Brancusi;
Termene de plata:
100 de lei la inscriere;
plata finala pana la data de 13 iulie 2012.
Cateva detalii despre obiectivele vizitate:
Salina Ocnele Mari
Exploatarea sarii la Ocnele Mari s-a facut din cele mai vechi timpuri, edificatoare fiind descoperirea in aceasta zona a unui numar insemnat de topoare-ciocan de minerit apartinatoare culturilor epocii neolitice, bronzului si primei epoci a fierului.

Dacii creeaza de-a lungul Piraului Sarat un intreg sistem de asezari si fortificatii al carui punct nodal pare sa fie importanta asezare de la Ocnele Mari-Cosota, ai carei locuitori, probabil ca se ocupau cu exploatarea si comercializarea sarii.
Conform descoperirilor arheologice aici s-ar afla vestitul centru tribal „Buridava”. Exploatarea sarii in zona  a continuat si in timpul cuceririi romane, dovada fiind castrul roman de la Stolniceni, care a fost construit pentru a controla aceasta zona. Dupa cucerirea romana, sarea a fost extrasa si comercializata in folosul obstii. In evul mediu exploatarea sarii are o deosebita importanta, devenind monopol domnesc. Incepind cu secolul XVIII, se mentioneaza in toate documentele vremii de importanta acesteia in Tarile Romanesti. Exploatarea de sare de la Ocnele Mari este unica si cea mai importanta din sud-vestul Romaniei (de aici si denumirea de Ocnele Mari).
Exploatarea sistematica a zacamintului a inceput la jumatatea secolului XIX in zona Ocnita (Salina Veche). Investitiile specifice acestui Punct turistic vor continua, astfel incit acesta sa devina, in anii urmatori, unul din cele mai mari obiective din Europa.
Informatii preluate de pe http://www.salinaocnelemari.ro/

Manastirea Hurezi

Fiind considerata cea mai reprezentativa constructie in stil brancovenesc din intreaga tara, Manastirea Hurezi este poate si cel mai mare ansamblu monahal din Romania. Singuratatea si linistea de odinioara a locului era tulburata doar de cantecele huhurezilor, pasari de noapte, care au si dat denumirea locului. Potrivit legendei locale, mesterii tocmiti de Sfantul Constantin Brancoveanu, anume sa construiasca o mareata lavra, din cauza turcilor erau nevoiti sa lucreze mai mult noaptea, cand se auzeau numai huhurezii. Ansamblul monahal de la Hurezi se intinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzand manastirea propriu-zisa, Biserica Bolnita, Schitul Sfintilor Apostoli si Schitul Sfantul Stefan. Acestora li se poate adauga, in mod firesc, si Biserica Sfintii Ingeri, ctitorita tot de unul dintre staretii manastirii celei mari, aflata putin mai la sud de incinta manastirii. Incepand cu anul 1993, manastirea de la Hurezi se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Informatii preluate de pe http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-hurezi-68220.html

Casa Memoriala Constantin Brancusi

La Casa-Muzeu Constantin Brancusi se ajunge destul de usor, fiind indicatoare mai peste tot. Impresioneaza prin simplitate, arhitectura si mirosul de „casa a bunicilor”, de pamant ud. „Adevarata casa” a lui Brancusi se pare ca nu mai exista: unii spun ca, dupa moartea parintilor, fratii Brancusi au impartit-o barna cu barna, altii spun ca ar fi ars complet intr-un incendiu; cert este ca nu mai eista. In locul ei este prezentata casa identica a unui om din sat, care, in schimbul casei de lemn, a primit o casa din caramida. Tocmai de aceea este casa-muzeu si nu casa memoriala: Brancusi nu a dormit nici macar o noapte in casa pe care o vom vizita.
In Targu Jiu vom vedea cateva dintre cele mai cunoscute creatii ale lui Constantin Brancusi: Coloana Infinitului, Poarta Sarutului, Aleea Scaunelor si Masa Tacerii.
Transalpina
Transalpina (DN 67C), cunoscuta si sub numele de „Drumul Regelui” sau „Poteca Dracului”, este cea mai inalta sosea din Romania, avand punctul cel mai inalt in Pasul Urdele (2.145 m). Drumul porneste din Bengesti-Ciocadia (jud. Gorj, localitate aflata pe drumul national dintre Tg. Jiu si Ramnicu Valcea, la aproximativ 35 km de Tg. Jiu) si ajunge la Alba Iulia prin Sebes, traversand muntii Parang. Este inchis pe toata perioada de iarna.
Inceputurile acestui drum sunt neclare. Unele surse sustin ca a fost construit prima data de legiunile romane in timpul razboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hartile istorice este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.
Potrivit altor surse, drumul a fost construit si pietruit de nemti in timpul Primului Razboi Mondial, din ratiuni militare, insa a fost foarte putin folosit. Transalpina a fost reconstruita in perioada interbelica si data in folosinta in 1935, cand a fost inaugurată de regele Carol al II-lea, motiv pentru care i se mai spune si „Drumul Regelui”.
Drumul a mai fost reabilitat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nemtii aveau nevoie de aceasta cale de acces din motive militare.
O serie de harti foarte utile puteti gasi aici: http://www.transalpina.biz/ si aici: http://portalnovaciranca.ro/informatii-utile/harti-novaci-ranca.html
Manastirea Cozia
La 18 mai 1388 hrisovul voievodului Mircea cel Batran spunea: „…a binevoit domnia mea sa ridic din temelie o manastire la locul numit Calimanesti pe Olt, care a fost inainte satul boierului domniei mele Nan Udoba.”
In timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fantana care-i poarta numele. Constantin Brâncoveanu a construit la 1706 – 1707 pridvorul. In timpul ocupatiei austriece a Olteniei, manastirea a fost o fortareata redutabila in calea cotropitorilor.
Manastirea a cunoscut si momente grele. Astfel, intre 1879 – 1893 autoritatile o transforma in puscarie, lucru ce-l face pe Mihai Eminescu sa scrie un articol virulent in ziarul „Timpul” din 12 septembrie 1882:
„Cozia, unde e inmormantat Mircea I, cel mai mare domn al Tarii Romanesti, acela sub care tara cuprindea amandoua malurile Dunarii pana-n mare, Cozia unde e inmormantată familia lui Mihai Voda Viteazul, un monument istoric aproape egal ca vechime cu tara – ce-a devenit aceasta? Puscarie!”
Ulterior va fi si spital, in orice caz mult mai apropiata de preocuparile monahilor de aici.
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cozia